Dorobanti: Telefoane furate, cersetor cu acordeon

In continuarea demersului de mai jos, vin si astazi cu noutati pentru Politia Capitalei.

Domnilor, pe cuvant, merita! Mergeti azi in Piata Dorobanti sa vedeti ce super-oferta prindeti! Nokia E71 si Nokia E72, la tipla, ieftin sefu, nou nout, patru milioane, nu mai gasiti nicaieri pret ca aici.

Oferta e fierbinte, nici nu au trecut 15 minute de cand doi etnici rromi, amandoi la 1.70, unul cu tricou Adidas alb, jeansi trei sferturi si adidasi albi, celalalt cu tricou bleu cu maneci albe, jeansi trei sferturi si el si pantofi Nike galbeni, mi-au propus super-targul.

Anuntati-i macar pe colegii de la rutiera, din Logan-ul alb parcat langa Liceul Caragiale, ca nu trebuie decat sa se uite mai la stanga, la trecerea de pietoni spre patiseria Paul. Chiar e pacat sa nu ii intrebe cineva pe baieti de unde au telefoanele, de ce nu au si incarcator sau cutie si de cand au autorizatie de dealer GSM.

Si daca va tenteaza vreun Nokia de la baietii colorati – puteti sta si pe Facebook pe ele, sa vedeti ce mai scrie Politia Capitalei -, la pachet vine si un concert de acordeon de la un baiat negricios in pantaloni albi, pantofi negri cu cioc, ochelari negri de schior si o mare blana alba de oaie pe el.

Omu face ture intre statiile de autobuz Dorobanti – Charles de Gaulle, numai eu l-am vazut de cateva ori deja. Saracu nu a strans decat vreo 20 de lei in borcanul lipit de acordeon si e cam distrus de cald, mai ales cu blana aia pe el. Sunt convins ca ar aprecia un umar cu epolet pe care sa planga, o bataie pe spate si o discutie. Undeva la racoare, de preferat.

Domnul Ciocan, cu tot respectul, va trec numele la tag-uri si astazi, ca vad ca va cauta lumea de vreo patru ori mai mult aici pe blog decat pe ‘politia capitalei’ si vreau sa ma asigur ca ajunge mesajul unde trebuie.

Numai bine!

Ponturi pentru politisti

Pentru ca Politia Capitalei este in acest moment ocupata cu videoconferintele si update-urile contului de Facebook, m-am gandit sa deschid un mic ghid cu ponturi pentru cei cativa politisti care au mai ramas pe strada si carora nu le-ar fi prea jena sa se ocupe un pic si cu scaderea infractionalitatii.

O sa fac totul foarte foarte foarte clar. Am langa mine un copil de cinci ani care ma supervizeaza. Dupa ce o sa imi spuna ca intelege tot, am sa mai simplific un pic, ca sa fiu sigur ca inteleg si toti politistii despre ce vorbesc.

Asadar, draga Politie a Capitalei:

• Mergeti intr-o masina nemarcata pe Splaiul Independentei. La semaforul de la intersectia cu Bulevardul Libertatii, veti vedea cateva zeci de tigani care, in functie de varsta, sex si handicap, cersesc, vand flori, binocluri, umbrele, stergatoare de parbriz sau brichete-gigant, printre masini. Cersetoria este infractiune si nici autorizatii de vanzatori volanti nu au. Succes!
• Continuati pe Bulevardul Unirii, pana la intersectia cu Nerva Traian. Indiferent daca masina – namarcata, ne-am inteles? – are geamurile murdare sau nu, tot vor veni intre unu si trei tigani / aurolaci sa va spele geamul, sa arunce un ochi in masina si eventual sa fuga cu poseta de pe scaunul din dreapta. Incercati chiar sa va luati si o poseta cand faceti asta, sa vedeti ca am dreptate. Nu uitati sa aruncati o privire si pe trotuar sau printre boschetii de pe margine, unde, cu un pic de atentie, veti vedea ca mai sunt cativa aurolaci, de data asta la o categorie superioara de muschi, in caz ca se ia cineva de aia mici care spala geamurile. Niciunul nu are autorizatie de prestat servicii stradale, indiferent de cat de curat va lasa geamul, si inca nu s-a legalizat nici furtul. Din nou, succes!
• Virati stanga, mergeti pana la intersectia dintre Soseaua Mihai Bravu si Bulevardul Ferdinand I. Fix in fata liceului Hasdeu, veti vedea o noua ceata de spalatori de geamuri, organizati ca la punctul anterior. Daca tineti bine ochii deschisi, veti observa ca oarecum in jurul liceului, nici macar foarte discret, se pot procura niste substante nu tocmai legale si usor datatoare de iluzii. Cum am stabilit, oamenii astia nu au nici autorizatie de prestare servicii si nici Bucurestiul nu a devenit Amsterdam. Decat uneori, la inundatii.
• Considerati misiunea indeplinita, ziua de munca incheiata si incercati sa parcati masina in spatele Universitatii, la fantana. Nici nu veti scoate bine cheile din contact, ca un tanar va va intreba daca nu aveti si ceva de scos din portmoneu. Nu va lasati intimidati, nu este vreun coleg de-al dumneavoastra care vrea doar sa va pazeasca masina. Este doar inca unul din cei care vor sa va dea teapa. Mai are colegi pe colt, la Edgar’s, pe strada Academiei si chiar in parcarea gard-in-gard cu Senatul. Fiti barbati, stiti si voi ca e vorba de venituri ilicite, chiar daca unul mai tuciuriu si barbos o sa urle ca e nebun cu acte si ca nu aveti cum sa il retineti mai mult de o zi. Perseverati.
• Faceti o plimbare pana la magazinul Unirea. Stiu ca programul de pe Facebook este captivant, dar si in viata reala se intampla lucruri interesante. Stiati ca sase perechi de sosete Puma Nike Adidas costa zece lei? Este o super-oferta fara bon fiscal bine ascunsa, in gura mare fix la intrarea in McDonald’s. In principiu vorbim de trei – cinci tiganci care vand fara autorizatie orice, de la sosete pana la bretele transparente de sutien si de alti cinci-sase etnici cu burta si ceafa lata care se plimba asigurandu-se de binele business-ului. Stiu ca e greu de crezut, dar chiar striga in gura mare mega-oferta. La fel de strident ca pe vremuri, cand mergeati, domnilor politisti, la biserica Sfantu Gheorghe, fix la kilometrul zero, ii intrebati pe baietii aia daca vand CD-uri piratate, si ei va aratau ca sunt doar carcase. Fara sa va prindeti ca langa linia de tramvai era alta cioara cu o cutie plina cu CD-uri, numai bune de umplut carcasele. La treaba!
• Daca va plictisiti in week-end, treceti duminica, intre 8 si 11, prin Dristor. In perimetrul dintre Camil Ressu, Ramnicu Valcea, Laborator si Mihai Bravu, canta in gura mare una-doua tiganci, uneori si cu un puradel, de cat de foame le e si ce nevoie de mancare au. De sase ani. Urla multe ore si se aud si mai tare in zilele de sarbatori. Cersetoria este ilegala chiar si pe la noi, prin Dristor, chiar daca e tolerata de colegii care fac patrule pana la shaormerie. Fiti darzi, rezistati tentatiei culinare si actionati!
• Daca tot sunteti in zona, dati o fuga pana in targul Vitan. Mai bine nu luati masina de data asta, ca va stiu mai inceti si pana va prindeti in ce buzunar aveti cheile, deja nu mai gasiti decat sasiul. O sa vedeti un fel de expozitie de oglinzi si umbre. Sa nu vi se para ca ati ametit, daca pe oglinzi vedeti inscriptii cu numere de inmatriculare. Nu, nu se vand asa mai nou. Va asigur ca nu au fisa de provenienta si nici nu primiti bon fiscal la achizitie. Ce ziceti de niste catuse?

Sfat: Stiu ca Politia Capitalei are o reala inclinatie spre comunicare in ultimele zile. Incercati insa sa canalizati comunicarea catre public si nu catre infractori, ca la cat de de treaba ati ajuns sa fiti, cu zece minute inainte de orice razie nu mai vezi nici picior de tigan pe strazi. Un plus de discretie ar fi apreciat. Poate il trimiteti chiar pe domnul Ciocan, deghizat in pensionar, la volanul unui Oltcit, sa vedem ce iese. Oricum dansului ii plac reflectoarele si conferintele de dupa.

In alta ordine de idei, se baga cineva sa personalizam o harta a Bucurestiului cu zonele rosii si tipul de infractiuni?

S-au intors sutii

I-am auzit iar azi-noapte, dupa o pauza de aproape doua luni. Ca intotdeauna, intre 3 si 4 dimineata. Suficient de tarziu cat sa fi disparut chibitii de pe strazi, sa fi adormit lumea si sa se fi intors si petrecaretii de prin oras. Suficient de devreme cat sa nu se fi trezit primii care pleaca la munca si sa nu fi crapat deja de ziua.

Semnalul e acelasi. Trei fluieraturi lungi si patru scurte. Sunt macar doi. Unul trece incet pe langa masini si observa. In functie de ce vede, fluiera. Aseara cred ca s-a auzit un zgomot dintr-un bloc, ca am apucat sa il vad pe unul langa o masina cum flutura din maini si o rupe la fuga. Era un tigan uscat, de cam 1.65 si maxim 60 de kile, cu o sapca alba si tricou galben pai. Din aia pe care ii apara sper.org.ro. Nu le dau link. Sa vina sa si-l fure singuri.

Am patit-o si eu si am inceput sa fiu mai atent din iarna, de cand faceau aceeasi patrula cand toate masinile erau inzapezite, si tot mai des in primavara, cand probabil le era mai foame. Imi pare rau ca nu am fost niciodata foarte pe faza cat sa ii si vad bine macar, daca nu apuc sa fiu batman sa ii si prind.

Politia? O gluma de rahat. Intr-un cartier in care tentatiile sunt vis-a-vis una de cealalta, shaormeria si McDonald’s-ul, e usor de ghicit pe unde patruleaza aparatorii legii.

Taximetristul cinstit

Ei na. Acum ati si pus botul repede. Normal ca nu exista asa ceva. Altceva vreau sa spun. Discutie auzita pe statie, intr-un Flamingo (compania de taxi, nu falimentarii IT):

Centralista: 2-0, 2-0, a sunat clientul pe care l-ati dus de la Baneasa pe Decebal. Si-a uitat o mapa cu acte in masina si vrea sa le recupereze…

Centralista: … 2-0…?

Taximetristul: Mda

Centralista: Va asteapta langa Fratelli, 2-0. Cu mapa cu acte pe care a uitat-o in masina

Taximetristul: Mda

Centralista: Sunteti liber, sa mergeti la locatie?

Taximetristul: Mda

Centralista: Se plateste cursa pana acolo, 2-0

Taximetristul: A, gata, bineinteles domnisoara, acum plec, ajung in 20 de minute, Sarutmana!

Am auzit dialogul asta de zeci de ori de cand ma invart cu taxiurile. Si nu fac asta de mai mult de doua-trei ori pe saptamana. Da nu am auzit, al dracu’, niciun taximetrist sa spuna “Buna ziua, domnisoara, si-a uitat un client portmoneul / actele / haina in masina, il puteti suna sa si le recupereze?”

Ghiorlanii nu s-ar misca un centimetru fara plata. Si sa te fereasca sfantu’ sa iti uiti ceva la ei in masina. Mai stiu un amic caruia i s-a cerut ‘vama’ de catre taximetrist pentru un bagaj uitat din aeroport, dupa ce a sunat si a spus numele si indicativul. 50 de euro. Nu spune nimeni ca nu ai o vina cand uiti ceva. Dar sa ceri spaga doar ca sa returnezi ce nu e al tau e jegos. Tipic, as spune.

Mentalitate de japcar, din seria hotului neprins care debiteaza ineptii de genul ‘cateii de la DNA’, in loc sa stea cuminte cu botul pe labe.

Al cui e copyrigt-ul?

Un banner de mare angajamentde pe gandul.info ma intreaba al cui e drapelul. Aparent al Greciei, dar parca are ceva scris pe el. Cumva e genul ala de poza pentru care trebuie sa platesti ca sa o poti utiliza, sa spunem, la un banner, iar scrisul de acolo arata fix ca a fost luata cu japca de pe net? Doar nu ar fi atat de prosti baietii de la Descopera… sau mai stii?

Un pic de atentie la Primarie, va rog

Stirea pe care o aud este ca Primaria Capitalei se muta dins ediul de pe Regina Elisabeta undeva pe Splaiul Independentei, dupa Semanatoarea. In chirie. Ba nu, nu in chirie, ci in leasing financiar. Lucrarile de reabilitare si consolidare a actualului sediu vor dura 30 de luni, dar Sorin Oprescu a decis sa plateasca o chirie de 224.000 de euro pe luna timp de 15 ani (sursa), incat la finalul contractului cladirea sa intre si sa ramana in proprietatea Primariei Capitalei. Chiar daca nevoia reala nu va exista, functionarii urmand a se muta inapoi in actualul sediu imediat dupa finalizarea lucrarilor, fara a mai ramane pentru ultimii 12 ani de contract in cladirea de la Semanatoarea.

Sa trecem la cifre, ca sa vedem cel mai simplu despre ce vorbim.

• 224.000 euro x 30 de luni = 6.720.000 euro cheltuiti pe sediul temporar ca rate pe durata reparatiilor la actualul sediu
• 224.000 euro x 150 de luni = 33.600.000 euro cheltuiti pe sediul temporar ca rate dupa finalizarea lucrarilor la actualul sediu si revenirea angajatilor pe Regina Elisabeta
• 40.320.000 euro vor fi costurile totale aferente doar contractului de leasing pentru cladirea de pe Splai
• 12.400.000 euro va costa reabilitarea actualului sediu al Primariei Capitalei
• 52.720.000 euro vor fi cheltuielile ce insumeaza reabilitarea actualului sediu si leasing-ul pentru cladirea de pe Splai

Acum sa ne ancoram un pic in meandrele concretului si sa digeram.

Turnul BRD a fost finalizat in 2004, iar inaltimea sa este de 87 de metri. Regimul de inaltime este 3S+P+M+18+etaj tehnic (19). Cladirea a fost proiectata pentru aproximativ 1.000 de persoane, iar costurile de constructie s-au ridicat la 50.000.000 euro. (sursa)

Concluzia #1 – Este mai ieftin sa iti construiesti un zgarie-nori mioritic decat sa iti reabilitezi un sediu si sa iei in leasing o cladire ca varianta de rezerva

Adrian Costin, reprezentant al companiei de construcţii CCCF, spune că, în mod normal, asfaltarea unui metru pătrat de stradă ar trebui să coste cam 26 de euro (TVA inclus), iar un metru pătrat de trotuar, cam 30 de euro. (sursa)

Asadar, cu banii pe care Primaria Capitalei ii da doar in diferenta de 150 de luni dintre evacuarea sediului provizoriu si intrarea efectiva in proprietate, Oprescu ar putea asfalta 1.292.307 metri patrati de strada si respectiv 1.120.000 metri patrati de trotuar.

Concluzia #2 – Daca o groapa are – sa zicem – un metru patrat, probabil ca in loc sa isi ia sediu nou, primaria ar putea sa asfalteze (fara sa includem aici costurile cu echipamentele necesare, oamenii si combustibilul) foarte multe gropi din Capitala. Nu a facut nimeni un recensamant al gropilor, sa vedem care unde locuieste sau care a facut copii si pe ce strada, insa cred ca Bucurestiul ar arata mult mai curat.

Potrivit informatiilor publicate de Ministerul Finantelor, firma care a castigat (a fost vreo licitatie, sau pe ce baza s-a facut alegerea?) contractul cu Primaria Capitalei, SC Iliotomi Grup SRL, a fost inregistrata in 12 septembrie 2006 si a incheiat anul 2008 cu pierderi de 4.366.995 lei. Si in anul 2007, firma a terminat tot in rosu, cu pierderi nete de 2.061.026 lei. Iliotomi Grup avea in 2008 sapte angajati. Putini, dar valorosi. In conditiile in care firma a terminat ambii ani de functionare (pana in 2008 inclusiv) cu pierderi care s-au dublat de la an la an, care sunt activitatile care ar fi putut-o salva, in afara de (nesperatul?) colac de salvare aruncat de Oprescu? Vorbim aici de un SPV dedicat unui singur proiect imobiliar, cum se mai practica in domeniu?

Concluzia #3 – Primaria Capitalei nu este intotdeauna rea. Depinde doar de ce parte a contractului de leasing esti. Poti merge an dupa an in pierdere, dar cand vine un nor de la Oprescu ar fi bine sa iti iei o umbrela, ca o sa ploua cu bani.

Vreau si eu de la colegii din presa imagini cu noul sediu, informatii de la Registrul Comertului privind actionarii Iliotomi si toate informatiile legate de costurile imobilului de pe Splai si capacitatea sa.

Organului, numai de bine

Se ia o dimineata frumoasa de duminica, cu zapada ca-n basme. Dupa o trezire alene, ma duc spre masina sa iau ceva din torpedo. Ma apropii de masina si vad ca prin mormanul de zapada care o inconjoara, adie usor vantul prin geamul din fata stanga, un pic cam spart. Ma invart prin jurul masinii, deshid usa, imi fac loc printre cioburi si evaluez pagubele. Un geam spart si bricheta lipsa. Altfel, CD-urile cu muzica imprastiate pe jos – se vede ca nu au gasit manele – mp3 player-ul la locul lui si nimic lipsa.

Ma gandesc la polita Casco si e clar ca trebuie sa sun la Politie, pentru o constatare. Incerc la 955 – asa tineam eu minte ca e numarul Politiei. Robotul imi spune sa formez 021 mai intai. Fac si asta si observ ca numarul nu este alocat. Sun la 112 si vorbesc cu doua doamne care ma asigura ca un echipaj de politie va ajunge in cel mai scurt timp posibil. De asemenea, ma roaga sa nu ating nimic in masina, sa poata lua amprentele.

O ora mai tarziu – nu atat de scurt timp pe gerul asta – apare si un pedestru dezorientat purtator de cascheta. Se uita la masina, imi cere buletinul si numarul de telefon. I le dau. Doua minute mai tarziu apare si jumatatea lui, al doilea caschetar. Imi cere si el, in aceeasi sinergie a ideilor, buletinul si numarul de telefon. Cuprins de spiritul sarbatorilor, i le dau si lui. Noteaza si apoi da ceva prin statie. Se intoarce spre celalalt si ii sopteste ceva. Vin amandoi spre mine si ma lasa KO.

“Avem numarul dumneavoastra de telefon (sic). V-am facut programare, sunteti a treia masina, veniti si raportati furtul la sectia 11, langa Mall Vitan”

“Pai eu nu v-am chemat aici ca sa raportez? Sa constatati ce e stricat, ce e lipsa, sa faceti o poza sau ce trebuie sa faceti, semnam si ma duc linistit la asigurator?”

“Nu putem. Nu avem cu ce sa luam amprentele si nici aparat foto. Va urcati dumneavoastra in masina si veniti la sectia 11. Dar veniti repede, ca se face coada si domnii nu or sa stea sa va astepte”

“Deci tu imi spui mie sa ma apuc sa dezapezesc masina, sa imi croiesc drum pe strada, FARA geam, si FARA sa pun mana pe volan, usi, schimbator sau torpedo, ca sa nu stric amprentele? Voi ce scoala ati facut?”

“E, lasati, domnul, ca oricum nu ii prinde nimeni p-astia. Faceti la sectie hartiile si asta e, daca doriti sa depuneti plangere”

“Hai, multumesc, la revedere, poate va retin din treaba”

Deci, pe scurt, organul s-a plimbat un pic pe la masina mea, m-a intrebat daca sunt sanatos, bine, si m-a trimis la plimbare. Domnul Christian Ciocan, stiu ca mi-ati comentat destul de repede cand am scris pe blog ceva frumos de Politie. Hai sa vedem, ce ziceti de cum m-am distrat eu duminica alaturi de colegii dumneavoastra? Asa-i ca suntem un model de eficienta?

Sarbatori Fericite tuturor capetelor de creta. Exact atat de fericite pe cat le meritati.

Cea mai importanta prioritate zero

Eram in taxi, intre Nerva Traian si Timisoara. Cred ca am mers putin peste zece minute, iar in masina era la radio dezbaterea intre Basescu si Patriciu. Sau Vantu. Sau Voiculescu. In fine, candidatul invizibil. Si de la un moment dat am inceput sa ascult ce spune prostanacul si sa ii numar prioritatile. Cat timp am fost atent, am numarat 18 “cele mai importante prioritati” diferite. Avem o mica problema de logica.

De alegeri

Cam nasol sa iesi la plimbare cu microbuzul azi. Eu zic sa va inghesuiti in mai multe Matiz-uri.

Solutii pentru Metrorex

Mai intai, cateva cifre cheie despre Metrorex:

• 4.500 de angajati
• 31 octombrie, expirarea contractului colectiv de munca
• 1.600 lei, salariul mediu net
• 49 statii
• 66,95 kilometri de cale dubla
• 50, numarul aproximativ al garniturilor de metrou

De ce toate aceste cifre? Ca sa vedem inutilitatea si lipsa de eficienta a structurii organizatorice. Ce vor oamenii de la metrou? Salarii mai mari. Pe ce se bazeaza in solicitari? Pe forta, impactul asupra traficului din Bucuresti si deloc pe utilitate si productivitate.

Sa facem un calcul. Metroul circula 18 ore pe zi. Taiem asta in trei ture a cate sase ore, cu doi conducatori pe fiecare tren. Avem asadar aproximativ 300 de angajati care conduc trenurile.

Raman 4.200. Ce facem cu ei? Sa trimitem 250 la sediul central, pentru hartogarie, sistem IT, administratie si alte alea. Mai dam inca 250 la depouri, cate cinci pentru fiecare tren, sa faca mentenanta. Suficient.

Tot mai raman 3.700. Hai sa mai dam 700 la mentenanta sinelor. Vin mai mult de zece oameni responsabili cu un kilometru.

Si tot mai avem 3.000. Cate statii sunt in Bucuresti? 49. Adica mai mult de 61 pentru fiecare statie. Punem cate trei ture a sase ore la trei casierii. Adica ocupam noua oameni. Din restul de 52 luam zece sa schimbe becurile si zece sa faca un pic de curatenie – desi asta nu se vede. Si tot mai raman 32 de oameni per statie care o freaca in stil mare.

Acum venim cu solutiile pentru Metrorex:

• 32 de oameni care o freaca, inmultit cu 49 de statii, inseamna 1.568 de capete zburate in somaj, sa isi gaseasca de lucru undeva unde e mai util. Deci o treime din totalul de angajati dispare si se face mai lejera si presiunea pe costuri.
• Cumparam un sistem automat de ticketing. Platim mai mult la inceput, dar in maxim sase luni se amortizeaza investitia si intram in randul tarilor civilizate, in care nu stai fata in fata cu o cucoana gretoasa la coada la cartele. Dam afara cate noua oameni din fiecare statie. Adica scapam de inca 441 de paraziti. Cu 2.500 de angajati in loc de 4.500, parca deja metroul se misca mai suplu, financiar vorbind.
• Stiti chinezii aia din constructii? Punem pariu ca sunt in stare sa invete cum se spune “Atentie se inchid usile” si sa conduca o rama pe sub pamant in linie dreapta intre doua statii? Salariul mediu ANUAL este, in Shanghai, de 2.200 de dolari americani. Adica 6.295 de lei pe an, echivalentul a 524,5 lei pe luna. Si daca ii chemam in Romania si le dam cu 50% mai mult decat in China, ne costa fix jumatate din salariul mediu net al angajatilor Metrorex. Deci 50% din salarii sunt scutite. Si oamenii astia mai stiu si sa schimbe un bec si sa dea cu mopul si nici nu le este rusine sa MUNCEASCA pentru banii pe care ii castiga, cum se intampla in randurile trantorilor de la Metrorex.

De ce NU o sa vedem asa ceva? Pentru ca urmeaza alegerile si decat sa aduci o mana de chinezi care nu au drept de vot, mai bine tii 4.500 de lepre in posturi si iti asiguri atat votul lor cat si al familiilor si al celor saispe puradei turnati in pauzele de iesit din subterane.

De ce stai in metrou cate cinci minute pe loc intre Muncii si Dristor? Pentru ca in capat e loc de doar doua trenuri care sa zaca degeaba si Metrorecsii se intind la o tigara, uitand ca trebuie sa mai si plece la drum. Prostii din vagoane asteapta fara sa comenteze. Daca ar fi loc de sapte metrouri in capat, la Dristor, punem pariu ca ar zace degeaba sapte trenuri?

Mars cu greva voastra!