Cel mai scump popcorn / primul film care expira

22 12 2011

De la creatorii retetei de business de succes niciun ziar fara o carte, blockbuster care a ingropat nenumarate titluri in Romania, vine in premiera super-productia film cu popcorn la punga. Pentru o experienta completa, publicului i se promite, in cel mai scurt timp, si episodul pilot DVD-uri la microunde.

Numai la Diverta. Parfum de insolventa.





Ce a mai crapat prin Bucuresti

11 11 2010

La cateva plimbari din ultima perioada, am observat ca au inceput sa crape destule locuri de agrement, fitologie si nu numai de prin targ:

  • Cafe Pascucci de pe Dorobanti, crema cremelor acum cateva luni, si-a pus ziarele-n geam si si-a dat obstescul sfarsit
  • Costa Coffee din Plaza, un grecism penibil care imita Starbucks – macar la nivel de logo, a stins lumina, odata cu un intreg nivel populat la un moment dat de Peacocks, Pepe Jeans (nu pot sa zic ca nu ma bucur) si Gas. Mai erau si ultrarezonabilii de la Lacoste tot pe-acolo, dar s-au mutat mai jos si mai in drum.
  • Ca tot veni vorba de un greu in ale cafenelelor, Starbucks din Mall Vitan este – surpriza – bine ambalat in niste cartoane cu Anchor group si inchis. Nu stiu daca permanent. Calculati voi la cate luni de la deschidere.
  • Un R-Kiosk, concept altfel simpatic, de pe Regina Elisabeta, vis-a-vis de Libraria Eminescu, e mort.

Ce ma mira, la nivel personal, este de unde mai are Octavian Radu bani sa tina magazinele Esprit, luand in calcul si experienta Diverta. Personal am considerat ca au numai haine de la urate la insipide, la niste preturi nesimtite sau macar demne de un brand mult mai decent. Am intrat in seara asta, de curiozitate, cu o nedisimulata antipatie. A fost ca si cum as pasi intr-un muzeu. Doi angajati si doar eu, intr-un spatiu de cateva sute de metri patrati. Am iesit tiptil, sa nu stric ordinea lucrurilor.





De ce mor pe capete librariile

23 06 2010

In titlu puteti sa stergeti ‘librariile’ si sa puneti orice tip de magazin vreti. In mare, cu unele exceptii, ce urmeaza sa scriu li se aplica si lor.

Treceam sambata dupa-amiaza pe Magheru, pe langa o librarie. Program: luni – vineri 9-19, sambata 10-14, duminica inchis. Ma uit eu la ceas si vad ca suntem in 2010. Iunie 2010. Ma impiedic de un muc de tigara si imi amintesc ca aproape toti oamenii pe care ii stiu au un program de la 9 la 5 sau 6, de luni pana vineri. Exceptie presarii, pentru care vineri este sambata, dar nu asta e ideea.

Sa nu o lungim prea mult, ca time is money nu e doar un truism. Eu daca as avea libraria respectiva as face doua lucruri:

1. magazin online, cu livrarea in maxim 24 de ore.

2. program de lucru al librariei: luni-vineri 16-22, sambata si duminica 9-22.

Voi credeti ca eu, in timpul saptamanii, alerg intr-un suflet de la munca sa cumpar carti de la voi? Credeti ca sambata, in loc sa dorm pana la 12, sa recuperez trezirile din timpul saptamanii, ma duc la librarie? Sau ca duminica, cand intr-adevar sunt ceva sanse sa am timp de pierdut in magazinul vostru, e normal sa il tineti inchis? Ce-ar fi mai bine sa va mulati voi pe programul clientului, si nu invers?

Prieteni, fratii vostri greci si italieni erau maestri la far’niente, cu program de la 10 la 5, intrerupt zilnic de un pranz de trei ore. Cascati un pic ochii, sa vedeti unde au ajuns. Indiciu: nu e de bine.

Tatii vostri de la Carturesti si de la Diverta sunt singurii care vand. Si ghici ce. Carturesti traieste doar din preturile nesimtite si din serviciile adiacente vanzarii de carte, iar Diverta e in insolventa. Ia ascultati ce spune azi in ZF Octavian Radu, omul pe care daca il intrebai acum doi-trei ani daca vrea sa vanda ceva din business-uri iti radea in nas si spunea maxim textul cu listarea unui procent minoritar:

“Am un cont în străinătate dar nu am bani în el. Mi-am epuizat toate milioanele cu companiile”

Ar trebui sa va puna pe ganduri.





O idee buna finalizata prost

23 12 2009

Asta este ultimul numar din Business Standard si cam asta este si ideea care ii rezuma prezenta in piata. S-a vrut, la despartire, o colectie a paginilor relevante din istorie. Nu comentez gradul de obiectivitate a alegerii; gestul in sine personal mi se pare frumos.

Imi pare rau ca momentan nu am cum sa atasez si imagini postarii. Sa luam prima pagina. Avem 20 de coperti expuse. La o privire atenta, una apare de doua ori. Sa ii spunem scapare. Jos, sub cele 20 19 coperti expuse, avem un text care suna chiar asa: “Din cele 663 de editii, am ales astazi pentru dumneavoastra 13 coperti de referinta”. Dupa cum ne-am obisnuit in ultimele luni, cine da BT-ul pentru prima pagina doarme in post.

Dam pagina si avem inca o intentie buna. Fotografiile tuturor celor care au lucrat la ziar de-a lungul timpului, plus numele. Si finalizarea proasta se concretizeaza in acest caz prin numele gresite si prin cele patru fotografii ale oamenilor de la corectura, care, ciudata coincidenta, au fix acelasi nume: XXX. Da, exact asa scrie acolo, pe ultimul rand de poze. Oamenii astia, chit ca au fost sub medie daca e sa vorbesc neintrebat, ar fi meritat sa le fie amintit numele.

As fi vrut sa nu vad de-a lungul ultimului numar reclamele  aruncate cu toporul fix peste imaginile primelor pagini colectionate in ziar. Peste text, peste poze, peste bun simt.

Ultima pagina si singurul loc in care se mai putea gresi nu se dezminte. Editorialul lui Soviani se termina exact asa: “Vreau sa le“. Vreau sa le urez succes colegilor de la Ziarul Financiar? Vreau sa le cer scuze celor pe care i-am dezamagit? Vreau sa le f** m***** celor care mi-au inchis ziarul? Nu vom sti niciodata.Era sa uit. Sub poza lui Soviani, explicatia se termina din nou in suspensie: “Este doctorand in“. In ce, dragii mei DTP-isti?

Ultima editie se spune ca e de colectie. Eu o voi pastra. Din pacate o voi pastra ascunsa, pentru ca este facuta pe genunchi si bifeaza toate greselile care puteau fi facute. Succes in continuare celor care il merita.





Abonati-va la Business Standard

22 12 2009

Primiti gratuit anuarul Economia in 2010 daca va abonati la Business Standard pentru intregul an 2010. Nu e o gluma, asa am auzit eu acum la Guerrilla. Cum? Maine apare ultimul numar? Adica se inchide? Nu. N-are cum, nu ar fi atat de prosti astia de la Guerrilla incat sa promoveze plata in avans pentru un produs care nu va exista. Asta ar fi direct dosar pentru ANPC. Sigur nu e cazul.





Zboara Oviesse din Romania?

13 09 2009

Ma intreb si eu ca omul de rand care a vazut un magazin pe jumatate gol ieri in City Park Mall din Constanta si un magazin pe jumatate gol din care se scotea marfa astazi in Baneasa. Nu ca ar fi cine stie ce firma pentru piata noastra sau ca as fi un fan, dar se cam clatina. Hai sa vedem in cat timp citim ceva in paginile de retail din presa de biznis.





Zi trista pentru Pontiac

28 04 2009

Daca ar fi produs doar Firebird, ar fi fost suficiente motive sa regret disparitia marcii Pontiac. In copilarie am desenat zeci de pagini cu ideea mea de Firebird. Au facut insa mai multe modele de tinut minte in istoria de 83 de ani. Nu au capitalizat suficient traditia si au cazut victima deciziilor nefericite ale GM si contextului economic fragil.

73ta11Sursa

“After 83 years of storied history and with a huge following for its famous older models, Pontiac on Monday became the highest-profile victim of the U.S. auto industry crisis with General Motors Corp’s announcement the brand would cease to exist in 2010.

The death of a brand that captured the imagination of generations with the Firebird, Trans Am, Grand Am, Grand Prix and GTO — the latter immortalized in the song “Little GTO” by Ronnie and the Daytonas, which reached No. 4 in the U.S. charts in 1964 — left car enthusiasts stunned.”

Mai multe, pe Reuters

Cine urmeaza? Saturn. De care nu prea vedem decat prin Australia.