Facebook Killed My Blog

18 06 2012

Doua chestii o sa spuneti imediat ce ati citit titlul. Primo: altul care a descoperit apa calda (55.300 de rezultate pe Google pentru ‘facebook killed my blog’). Secundo: asta e blog?

Va puneti problema corect, in ambele cazuri.

Imi periam un pic contul de Facebook si ma miram cat de multe chestii (vorbim doar de volum, nu judec aici cat de mari sau mici prostii sunt acolo) am putut sa postez pe o retea care, in cele din urma, imi e straina, in loc sa stau si sa incerc sa imi cresc un pic un continut al meu, chiar aici.

Si ma gandesc cat de diabolic de simplu si subliminal mi-a devenit Facebook-ul. In fiecare zi am aproape permanent cate o fereastra deschisa cu Facebook in browser. Nu stiu daca am macar de doua ori pe saptamana fereastra de WordPress deschisa, si nici daca rezista mai mult de cateva zeci de minute.

Am pe mobil, pe acelasi ecran, atat aplicatia de Facebook, cat si de WordPress. Facebook imi ia zeci de mega pe zi. WordPress imi ia tot atat, doar ca pe luna. Orice poza fac cu telefonul poate fi aratata si trimisa pe mai mult de zece retele sociale si mail-uri. Nu stiu cum dracu se face ca intotdeauna ajunge pe Facebook, desi la fiecare share vad acolo si WordPress-ul. Absolut la fel si pentru un clip cu o melodie care ma prinde intr-o zi. Aruncat direct pe Facebook, ca e mai simplu si acolo vezi imediat cine ‘apreciaza’. Ca e mai complicat si cere mai multi neuroni sa cauti un pic de informatii despre trupa, album, membri si altele de genul, pentru blog. Ca de bine de rau, aici mi-e usor rusine sa arunc un clip fara sa spun nimic despre el.

Desi tot ce spun mai sus este bullshit. De lene este raspunsul pentru toate cele amintite. Pentru ca imi e mai usor sa dau un share cu o fraza semi-inteligenta, decat sa o pun in WordPress, sa gandesc un titlu, sa transform fraza in paragraf, sa pun un pic de background si sa gasesc cateva tag-uri si categorii relevante.

Solutii? N-am. Facebook va fi intotdeauna simplu si atractiv pentru lenesi, iar in cazul WordPress, oricat de simpla si atractiva ar fi interfata de mobil, va ramane usor mai complicat, prin comparatie. Si asa pun si eu umarul la pseudo-comunicarea asta usor retarda, cu o poza, un link, un clip si trei cuvinte.

Advertisements




Cealalta definitie a PR-ului

1 02 2012

Fara indoiala, o definitie a PR-ului care nu a avut parte de suficienta glorie cat sa intre in top 500 este:

Indeletnicirea prin care rahatul facut de un om este curatat, coafat, frumos impachetat si vandut drept ciocolata de catre un altul.

(foto)





Pentru momentele in care EA iti spune ca este o lume a barbatilor

23 11 2011

Nu am niciun fel de comentariu cu referire la profesionismul doamnelor care apar mai jos. Mai mult, cu o parte din ele am interactionat direct de-a lungul timpului si nu am nicio remarca negativa. Ba chiar respect. Totusi, nu ai cum sa nu te amuzi un pic, remarcand ca in grupurile de 15 (+ o colega mai noua, care nu apare in poza), 7 si inca 7 doamne nu apare niciun barbat. Dude, dar chiar niciunul, macar cu un varf de pantof sau o ureche.  Sau poate ca barbatul a facut poza?

(Sursa)

(Sursa)

(Sursa)

Interesanta breasla, asta e clar.





Un PR fix pe masura lui Boc

7 05 2010

Ascult in surdina Guerrilla la birou. Baietii de la matinal doar ce au sunat la biroul de comunicare al lui Boc. A raspuns o tanti. Reproduc aproximativ dialogul:

– Buna dimineata, doamna, sunteti in direct la Guerrilla.

– Da

– Am vazut ca aseara la raportul de activitate a Guvernului nu a prezentat domnul Boc ci domnul Basescu

– Asa

– Am vrea sa stim daca domnul Boc este bine, daca totul este in regula cu dansul, ca poate ceva nu e OK

Zdrag – receptor trantit – Bip-bip-bip-bip

Este ca ma simt mai bine cand vad ca o duduie platita din impozitul meu sa isi faca unghiile si cafeaua pentru Boc este constienta de ce are de facut si isi ia in serios rolul strict de a isi face unghiile si cafeaua pentru Boc, chit ca pe biroul ei, printre farduri si oje e o placuta pe care scrie Comunicare?

Ce o fi fost in capsorul ei mic si neted?

Aoleu, am dat de dracu, sunt in direct la Guerrilla. Ce imi spun mie vastele cunostinte de comunicare, acum cand sunt in direct si ma intreaba nenorocitii astia chestii? Ce-mi spun? Ce-mi spun? Mneaaaah, da-i in cacat, mai bine inchid.





Ne-am ajuns bine in PR

23 03 2010

Azi a fost un eveniment de PR si am auzit de la lumea care a fost in sala ca nume grele din domeniu au scos idei cel putin la inaltimea reputatiei. Cum ar fi:

“Am ajuns sa nu ma mai intereseze ce scriu jurnalistii si daca ma preiau sau nu ma preiau”

“Publicul vrea analize in-depth. Ce relevanta are un articol online cu un milion de vizualizari?”

Eu unul stau, ma sucesc, ma framant si ma intreb cum vine asta. Adica sunt chestii un pic cam cel putin idioate, cu tot respectul, si nu vin de la Maria de la chioscul de la colt, ci vin de la oameni de PR. Presa trece printr-o perioada maro, fara indoiala, si mijloacele de comunicare evolueaza. Dar de la asta la a te scobi cu prajina dezinteresului in nas e o evolutie care l-ar supara un pic si pe Darwin. Cat despre a doua remarca pe care am citat-o, sweetmarymotherofjesus, tu scoti pe gura faptul ca stii mai bine decat un milion de oameni (nu eu am dat cifra ci speaker-ul) ce vrea cititorul si ce este relevant pentru el, cand atatea vizualizari iti bat in retina ‘desteptarea’? Pai nu e mai bine ca pana la editia viitoare sa o iei usurel, pas cu pas, si in 12 luni sa deschizi un Internet Explorer, apoi in cateva saptamani sa te prinzi ca exista Mozilla, si din aproape in aproape sa afli de Yahoo! sau Google mai intai, pana la a te pronunta despre online? Dupa aceea va mirati de ce va spun nesimtitii aia piari*de.

Respectele mele, va salut, ne-am dat in stamba, hai sa ne intoarcem la munca.





Telefonul fara fir

26 05 2009

In copilarie era un joc ce implica mai multi oameni. Se pleca la un cuvant, trecea din ureche in ureche si in final iesea, in general, o prostie fara nicio legatura cu ideea initiala.

Am luat o bucata de text din Reuters, pe care am dat-o cuiva la tradus in romana, fara sa ii spun sursa. Traducerea am luat-o si pasat-o altcuiva, cu rugamintea sa imi transpuna textul inapoi, in engleza. Ce a rezultat, din nou, in romana, si tot asa.

Textul initial a fost asta:

Hewlett-Packard Co, the world’s largest PC maker, is recalling 15,000 laptop batteries distributed in China because of a danger they could overheat, China said on Tuesday on its quality inspections web site.

Si ce a urmat este aici:

HP, cel mai mare producator de PC-uri la nivel mondial, recheama in fabrica 15.000 de baterii de laptop, care au fost distribuite in China. Acestea sunt in pericol de a se supraincalzi, potrivit informatiilor de pe site-ul organizatiei de inspectie a calitatii din China.

HP, the world’s largest PC producer, is recalling into the factory 15.000 laptop batteries delivered in China. The batteries are likely to be overheating, according to the information posted on the quality inspection organization from China.

HP, cel mai mare producator de PC-uri din lume, va retrage de pe piata chineza 15.000 de baterii pentru laptop. Potrivit organizatiei chineze insarcinata cu inspectia calitatii produselor, bateriile respective sunt predispuse la supraincalzire.

HP, the worldwide biggest PC producer, will recede from the Chinese market 15.000 laptop batteries.According to the chinese organization commissioned with inspecting the quality of products, those batteries are predisposed to overheating.

HP, cel mai mare producator global de PC-uri , va retrage de pe piata chineza 15 000 de baterii pentru laptop-uri. Organizatia chineza responsabila cu inspectia calitatii produselor sustine ca acele baterii sunt predispuse la supraincalzire.

HP, the world’s largest PC producer, will withdraw 15.000 laptop cells off the Chinese market. The Chinese organization responsable with inspecting the quality of the products sais that those batteries could overheat.

Acum, inapoi in varf. Seamana cu paragraful initial? Seamana. Este aceeasi idee? da si nu, cam cat diferenta dintre recall si withdraw. Ca parafrazare, continutul este similar. Daca vorbim la nivel de citat, rezultatul este insa dezastruos. Chiar daca au tradus oameni care nu sunt deloc straini de engleza, fiecare are modul lui de a vedea si interpreta cuvintele.

Unde bat? Comunicarea trebuie pastrata, cat de mult posibil, in limba ei. Sunt oameni in PR care traduc comunicatele companiei-mama si le trimit in romana. Se poate pierde un pic din inteles de aici. Sunt publicatii locale de limba engleza sau cu pagini in limba engleza, care iau comunicatele traduse in romana si le re-convertesc in engleza. Se mai pierde inca un pic din sens, iar citatul nu mai seamana cu cel initial, odata readus la aceeasi limba. Comunicatul adaptat trebuie trimis, parerea mea, la pachet cu cel original.

Nu este doar un aspect de PR, aceeasi idee este valabila si pentru un jurnalist care citeaza un vorbitor de engleza. Care isi traduce ideea in romana in ziar. Ziar care poate avea o pagina de engleza, facuta de alti oameni, care pentru acuratete, ar trebui sa aiba acces la materialul brut, initial, nu la retroversiune.





UPC vorbeste tiganeste

15 04 2009

Este bine cunoscuta afinitatea mea pentru UPC (I love you, guys), serviciile lor si tot ce rreprezinta. Le sunt client si intr-adevar merit tratamentul infect, pentru ca sunt suficient de fraier cat sa nu imi rreziliez contractul inca. Si daca lucrurile nu stateau destul de prost cu ei per se, vad ca si comunicarea cu presa ia o tenta undeva intre de cartier si de satra.

upc

Sincer, daca ajungem cu limbajul in noroaie, de ce sa nu o facem pana la capat? Spuneti pe bune:

UPC baga Internet la juma’ dă pret pentru juma’ dă an, mancatz-as

Sunteti penibili.