In scoala am avut doua categorii mari si late de materii. Cele care mi-au placut foarte mult au fost limbile straine, tot ce a tinut de Matematica si Economia. Aici am rupt, inclusiv la concursuri intre judete si la olimpiade nationale. Chiar si Gramatica m-a castigat, la un moment dat. Deh, chestii care tin mai mult de exactitate si rigoare. Apoi, au fost materiile la care am fost absolut lemn, de la inceput pana la sfarsit. Visam Algebra si Geometrie, dar eram absolut neted la creier cand venea vorba de Fizica si Chimie. Geografia, Istoria si Biologia echivalau cu toceala si memoratul unor informatii inutile, ca un papagal. Ori, cum nu am crezut ca mi-ar fi stat bine colorat si cu pene, am refuzat sa ma inteleg cu ele. Asa ca m-am adaptat.
Am avut o singura data rabdarea sa imi fac lucrari servite. Pentru Istorie. Am zis ca pregatesc opt, cat sa acopar toate subiectele la care ma asteptam sa pice. Am setat tinta prea sus, pentru ca intr-un final nu mi-am scris decat doua. S-a dat lucrarea pe patru numere, dar am nimerit la fix cu una dintre servite. Din lipsa de rabdare, in cinci minute eram deja cu foaia pe banca si tot subiectul scris. In inca zece minute venea proful, care ma vedea exagerat de linistit, sa ma intrebe de sanatate. Mi-a luat lucrarea, s-a uitat peste ea cap-coada si a pus-o pe banca. ‘De ce e trecuta doar data si numele? / Pai stiam subiectul si am inceput direct sa scriu. Am uitat sa trec si intrebarea’. Probabil paream serios. M-a crezut.
La o teza la Geografie am fost as. Am scris tot, cap-coada. Aveam tot ce imi trebuie notat cu creionul, pe peretele din dreapta mea. Nu pe banca, sa nu fie prea evident. Mai interesant a fost a doua zi, cand se uita dirigu printre randuri si a observat ceva pe peretele de langa mine. Imi facusem treaba, dar uitasem sa mai si sterg urmele.
La Biologie era mai greu. Laboratorul avea doua randuri de banci pe mijlocul salii, fara pereti in jur. Fiecare banca era acoperita cu placute de faianta, pe care nu prea aveai cu ce sa scrii. Creionul se stergea imediat si stiloul sau pixul nu erau optiuni viabile. Dar nu am abandonat. Am venit cu patru etichete cu scris microscopic pe care le-am lipit pe faianta. Inventivitatea asta mi-a adus chiar un 9.
Prin anii 97-98, un coleg si-a luat o agenda electronica, cu memorie interna si tastatura qwerty. Doua nopti si-a trecut toate lectiile de la – nicio surpriza – Istorie in agenda, pe care am circulat-o jumatate de clasa in momentul lucrarii. Se debloca printr-un cod PIN si se bloca printr-o simpla apasare de buton. A luat-o si proful la un moment dat de pe o banca, a simtit ceva putred, dar deh… era inchisa si nu a avut ce face decat sa o lase la loc.
Intr-a 12a, la una din ultimele ore de Chimie, in ultimul semestru, dupa ce exasperasem ani de zile profesoara – care oricum era orice altceva decat o fire calma – a zis asa: ‘dau un zece pentru primul din voi care imi spune cum se rezolva problema x, de la pagina y’. Eu fusesem pana atunci un elev-model, care nu a iesit niciodata din variatia 3-7. Am fost primul care s-a gandit – normal – oare problema asta nu e trecuta la raspunsuri, la sfarsitul cartii? Si a fost. Am scris rapid, m-am anuntat si am luat zecele. Dirigu a ras sanatos la cateva zile dupa, cand m-a vazut cu un 10 in catalog, la Chimie.
Mult mai tarziu, in ASE, la Internet (cred ca asa se numea, se manca cu FoxPro si Pascal), aveam examen cu profesorul-porno. Nu dau detalii, dar sunt convins ca nu e greu de ghicit cine, printre absolventi. Ne-a bagat pe gat obligatoriu o culegere scrisa de el, cu specificatia clara ca de acolo vor fi intrebarile pentru examen. Am stat mult pe ganduri, cu o seara inainte, daca sa scriu formulele direct in culegere, stiind ca o sa stam cu ele pe banca. Pana la urma am zis sa nu. Am facut cum am facut la examen ca dupa 10 minute m-a mutat in primul rand din amfiteatru, de sus, din spate, de unde stateam foarte comod. La un moment dat mi-a luat culegerea de pe banca si a ridicat-o catre sala. ‘Asta e culegerea care va ajuta sa treceti exemenul. Acest student ar fi putut, de exemplu, sa isi scrie pe prima sau ultima pagina formule, incercand sa copieze. Acum l-as fi prins si dat afara din exemen’. Moment dupa care a pus culegerea inapoi pe banca mea si si-a vazut de drum. Eu unul aveam in fata doua foi scrise de mine, cu albastru, si trei foi ale colegei din spate, scrise cu negru. Nu le-a observat. Eu am luat 9 si ea a luat 8. There is no justice.
Urmatoarea sesiune, examen la Geografie. Oral. Intram cate patru in sala. Unul vorbea si trei isi pregateau subiectul tras la sorti. Eu aveam un ultra-finut Ericsson 1018. Numai antena cred ca avea patru centimetri. L-am dat pe silent si am avut un deal cu un coleg de afara. M-am dus in ultima banca, am dat – cat se poate de discret cu un telefon de juma’ de kil – un SMS cu subiectele si am primit cinci mesaje cu raspunsurile pe care, una peste alta, le-am legat intr-un discurs pentru care am luat unul din cei doi de 10 dati de prof in ziua respectiva. Cand sa intorc favorul colegului, care a intrat mai tarziu, dupa al doilea meu mesaj a fost prins si dat afara. Norocul tine cu cei puternici, ce sa zic.
Cu mult umor, la absolvire, domnul Negut, intre noi fie spus, un super-profesor, si-a inceput discursul asa: ‘unii dintre voi ati absolvit ASE-ul invatand. Altii, asa… [moment in care scoate din buzunar o copiuta rulata, care nu exagerez, dar cred ca avea trei metri]’.
sick*tired 