Shit Just Got Real

18 01 2012

Abia acum vom vedea adevaratul impact al protestelor de la Universitate. Nema alcool in Centrul Vechi pana pe 23, intre 17.00 si 00.00. Acum se va vedea cu adevarat implicarea astora indiferenti, care o ard(eam) la o bere apolitica dupa munca, la trecerea timpului.

Acum, ca i-ai luat bucuresteanului unul dintre cele trei mari lucruri pe care le poti face in oras – bautul in centru, mersul la film si… mai era unul, dar nu mai stiu care – s-ar putea sa se concentreze si pe ceva constructiv. Sau, cine stie, doamne-fereste, sa puna mana pe o carte.

Deja vad populatia de pub cum pune mana pe Google sa vada cam ce dracu s-a intamplat in ultimele cinci zile de au ramas cu interdictie pe alcool si in ce gen anume de conflict au ajuns victime colaterale. E si asta o miscare buna de desteptare si informare.

Desi nu pot sa nu ma intreb de ce se intampla asta azi, joi, la patru zile de la povestea de duminica. Ce ti-e si cu lag-ul asta.

Oricum, astept interes reactiile patronilor de baruri si primele compendii de agatat la un shot de fresh, respectiv socializat la un metru de Prigat de visine.

Advertisements




Incendiul de pe Strada Franceza, a doua zi

26 11 2011

This slideshow requires JavaScript.





Who Gives A Fuck?

25 11 2011

Eram la o masa, in O’Hara. A inceput sa se simta un pic de fum. Un pic mai gros. Mirosea altfel decat fumul de tigara. M-am uitat pe geam si am vazut ca toata strada era in ceata. Am mai stat doua minute si m-am gandit ca arde ceva. Am iesit, de curiozitate. Vazusem cativa oameni mergand spre dreapta, uitandu-se fix intr-un punct. Ardea acoperisul unei case, cu flacari destul de mari. La cel mult cinci secunde dupa ce am iesit, intra in vorba cu mine un politist, pe cel mai relaxat ton posibil.

– Arde a doua oara deja, in doua saptamani.

– Aceeasi casa?

– Da

– Asigurare, sau ce?

– Nu. Niste tigani. Au mai dat foc si acum doua saptamani, si in vara.

– Aha. Merci.

Intru inapoi. Am un sentiment total de ‘mi se rupe’. A, arde o casa, in centrul Bucurestiului. Niste tigani, cladire veche, who cares. N-am nici cea mai mica treaba. Ma intorc la masa mea si reiau discutia. Rand pe rand, lumea se perinda afara si se intoarce cu aceeasi expresie de ‘meh, arde o casa’.

La jumatate de ora mai apar trei politisti si intind o panglica galbena intre doi stalpi. Se retrag dupa aceea intr-un colt si se joaca ceva cu un telefon. Cativa curiosi vin, stau doua minute, fac cateva poze si pleaca. O televiziune trimite un cameraman. Trage cadre cinci minute si pleaca. La vreo ora si jumatate dupa, apare o a treia masina de pompieri. De departe, de la sediul lor de langa Petromul de pe Elisabeta, aflat la cateva sute de metri mai la dreapta. Nu ma intrebati de primele doua, nu stiu cand au aparut.

La plecare, vad ca si Splaiul este inchis, de la pod. Trec strada si ma gandesc ca e o risipa sa blochezi atata trafic pentru un rahat de cladire care arde. Ma uit si mi se pare suficient de departe cat sa nu incurce cu nimic.

Suntem cam bolnavi, asa, ca societate, sau trec doar eu printr-o etapa de indiferenta cam de rahat?





Scurte, dupa primul week-end in Bucuresti

29 08 2011

De prin prima parte a lui iunie nu cred ca am mai prins un week-end intreg in Bucuresti. Ieri si alaltaieri am avut timp sa vad si eu mai pe indelete cum a trecut vara prin Capitala si ce mai e cu orasul asta. Iaca, pe scurt, ce si cum:

  • Pe aleea Mitropoliei, care urca spre varful dealului, au aparut bariere si la suis si la coborare. Era si inca este un loc bun de parcat cat de cat central, intr-o zona care nu este nici traficata si nici prea populata. Duminica, accesul era liber. Sunt curios daca de luni vor fi coborate barierele si, mai mult, daca e cu taxa de parcare, cine o sa o incaseze. Sper ca nu sutanele.
  • Am vazut cu ochii mei cum e cu invazia de bone thailandeze. In doua zile cred ca am vazut lejer peste o suta, in grupuri de patru-cinci. Peste tot. Centru vechi, mall-uri, parcuri. Si nu cred ca erau in interes de serviciu, ca nu plimbau carucioare si erau si insotite de mai putin cunoscutii barbati thailandezi ai bonelor thailandeze.
  • Ca veni vorba de alte nationalitati, am observat si trei autocare cu turisti germani – daca judec dupa limba si placute de inmatriculare, alaturi de un autocar cu austrieci. Numere de Viena. Erau ei mai octogenari, asa, dar tot e bine. Sunt cu patru grupuri de turisti mai multi decat in week-end-urile dinaintea verii.
  • ┬áDecathlon este un loc incredibil de util pentru pasionatii de sport. Gasesti absolut orice articol de imbracaminte, pentru fiecare activitate sportiva ce iti trece prin minte. Ar fi o singura mentiune de facut. Ce am spus este valabil doar daca porti XS, S, sau de la XXXL in sus.
  • Condusul noaptea ramane, pentru mine cel putin, o placere si unul dintre cele mai bune moduri de relaxare. Orasul chiar arata bine cu mai putina aglomeratie, mai putini gura-casca si cateva cladiri si zone luminate chiar inspirat. Daca vrei sa vezi partile bune, chiar incep sa se arate.
  • Centrul Vechi are de acum doua (relativ) noi strazi renovate si este practic ticsit de terase. Cu toate astea, locurile disponibile la mese sunt in continuare cu mult mai putine decat numarul doritorilor. Asta ar trebui sa spuna ceva despre nevoile de relaxare ale bucurestenilor si despre lipsa reala de optiuni.
  • Femeile incep sa devina mai relaxate la volan. Am avut un spumos si amuzant dialog cu o domnisoara care facea haz de necaz intr-o masina de langa mine, amandoi blocati de o alta femeie. Daca as fi spus eu ce a spus ea despre tipa mai putin talentata in ale condusului, m-ati fi catalogat drept misogin.