Shit Just Got Real

18 01 2012

Abia acum vom vedea adevaratul impact al protestelor de la Universitate. Nema alcool in Centrul Vechi pana pe 23, intre 17.00 si 00.00. Acum se va vedea cu adevarat implicarea astora indiferenti, care o ard(eam) la o bere apolitica dupa munca, la trecerea timpului.

Acum, ca i-ai luat bucuresteanului unul dintre cele trei mari lucruri pe care le poti face in oras – bautul in centru, mersul la film si… mai era unul, dar nu mai stiu care – s-ar putea sa se concentreze si pe ceva constructiv. Sau, cine stie, doamne-fereste, sa puna mana pe o carte.

Deja vad populatia de pub cum pune mana pe Google sa vada cam ce dracu s-a intamplat in ultimele cinci zile de au ramas cu interdictie pe alcool si in ce gen anume de conflict au ajuns victime colaterale. E si asta o miscare buna de desteptare si informare.

Desi nu pot sa nu ma intreb de ce se intampla asta azi, joi, la patru zile de la povestea de duminica. Ce ti-e si cu lag-ul asta.

Oricum, astept interes reactiile patronilor de baruri si primele compendii de agatat la un shot de fresh, respectiv socializat la un metru de Prigat de visine.

Advertisements




Pe larg

27 06 2009

Italienii au o mostenire culturala mult mai mare decat pot duce. Pe cat de multe le-au lasat clasicii, pe atat de mult incearca sa se ridice la inaltime cu gunoaiele, jegul si neglijenta. Si nu am vazut decat jumatatea nordica, nu am traversat versantii de gunoi spre Napoli.

Sobolanii care misuna intre Turnul din Pisa si Dom fac toti banii. Numai buni de facut poze cu turistii.

Fotbalul transforma Sfanta Treime in cvartet. Ecrane uriase in Piata Domului din Milano, librarii pline cu biografia lui Ancelotti si tricoul echipei locale in fiecare magazin din oras, fie el si mai mult fals decat replica.

Am depasit un pic faza cu patriotismul in privinta fetelor. Am fost in cateva tari pana acum si tineam partea romancelor. Nu mai e cazul. Dupa ce ca italiencele devin femei in adevaratul sens (bun) al cuvantului de la 28-30 de ani, mai au si ce e mai bun din toate lumile, pe teava nesecata de turiste. La romance, de la 25 de ani cam incepe involutia. Fix invers.

Pisa este orasul in care m-am simtit cel mai bine. Ca o tocilara care ziua misuna prin biblioteci si noaptea isi da jos ochelarii pentru the best fuck u ever had, la fel si orasul. Ziua plin de turisti insipizi americani, care sprijina turnul din toate pozitiile zambind tamp la aparate, si seara misunand de frumuseti locale pe fiecare strada, piata, bar, terasa, pod sau orice alt loc in care pot incapea minim doi oameni. E normal, zic eu, sa urmaresc un pic cu privirea una – doua fete frumoase cand trec pe langa mine. La Pisa a fost brain-freeze. Incercati voi sa va uitati dupa 257 fete dragute pe minut fara sa va blocati.

In Cizma am observat, intai timid si apoi activ, ca se bea pe strada. In draci. Fara restrictie. De altfel – de ce nu ma mir – in Pisa sticla este punct de sprijin oblgatoriu.

In Italia se vand 1,2 milioane de biciclete pe an. Toate orasele abunda de scutere si biciclete. Nu mai vazusem ceva similar decat in Atena, dar la proportii mult reduse. Este cat se poate de natural ca doua doamne pe biciclete sa stea de vorba la un stop, pe banda a treia de mers (pentru fete, numarati doua linii albe de la trotuar in stanga), si totusi nu am vazut piste pentru biciclisti decat de doua ori, in jurul unor parcuri din Milano. Biciclistii nostri plang doua zile la mama ca a parcat o Dacie pe pista lor, ce sa mai zic sa ii scapi un pic in trafic.

Foarte inspirata pitipoanca noastra care zburda pe pietrisul de la Colosseum pe tocuri de 12. Nota zece si pentru cioara pe care as fi batut-o cu levierul in dinti, care incerca sa dea telefoane cand ne apropiam de aterizare, in ciuda insistentelor celor din jur.

Nu am avut nicio problema ca roman in Italia si nici cu romanii de acolo. Pe care i-am vazut vanzand la chioscurile de ziare, vanzand bilete de autobuz sau pozand in centurioni. De altfel, pe o treapta superioara de dubiosenie sunt africanii care leaga bratari, fac numere de circ sau vanzari ‘la cearsaf’. E o adevarata schimbare de garda zilnica intre 18 si 19, cand inchid magazinele de pe arterele comerciale si apar negrii cu sacii.

Apropo de centurioni, doi moldoveni zambeau la poza cu un turist. “Andrei, i-as da o flegma lu asta direct intre ochi. O flegma si o sabie in cap, asa cum rade el ca prostu acum. Cred ca o sa fac asta la un moment dat. Mi-a mai amortit si curu”.

Si pentru ca trebuie totusi sa fim mandri ca suntem romani, pe autostrada spre Milano am prins un dop de trei kilometri in 45 de minute. Toata lumea statea calma in masini, mai putin un Mercedes Vito cu numar de Spania. Pe care scria ‘Prinde-ma daca poti’. Din care urla maneaua si pe toate (toate) usile deschise ieseau capete, maini si copii de ciori.

Sa nu uit, americanii sunt intr-adevar cei mai prosti, retarzi si naivi turisti. Si nici nu am comentat de faptul ca sunt supraponderali, pentru ca deja este alta mancare de peste. Am pus un pariu cu cineva ca nu vedem o americanca frumoasa si in limite normale de greutate. Aproape am castigat, dar macar am pierdut foarte frumos. Si blonda. Si inalta. Si slabuta. Si usor underaged. Si… gata, ca devine dubios.

La Genoa am spus ca eu nu ma mai intorc in tara. Nu mai erau posturi vacante la hotel, asa ca… am cam revenit. Oh joy. Macar m-am intors cu ceva food for soul.

ffsoul