Smuff.ro sunt niste simpatici

In general sunt al dracu’ de carcotas si comentez la toate nimicurile, dar uneori chiar incerc sa fiu model, docil, cuminte si fara pretentii. In saptamana dinaintea Craciunului zburdam linistit din blog in blog si am (re)ajuns aici. Mai vazusem filmuletul, dar hei, una e sa vezi un clip cu niste manusi vag deosebite in noiembrie, cand nu prea iti pasa, si o cu totul alta mancare de peste este sa il vezi in magnifica saptamana de pierdere a mintilor in miliardele de cumparaturi pentru Craciun si sa salivezi instant la acele manusi absolut extraordinare, peste care nici nu iti dai seama cum ai putut sa treci fara sa le cumperi, la prima vedere. Ma mai urmariti? Ca am impresia ca am facut o fraza un pic cam lunga.

Asa. Sentimentul a fost ca trebuie sa le am. ACUM. In cateva minute eram pe Smuff.ro – pana si numele mi s-a parut simpatic – si comanda era plasata. O pereche de manusi negre, pentru touchscreen. Pam-pam! E 21 decembrie si am toate sansele sa le am in maxim doua zile, pana plec din oras. In alte cateva minute ma suna o doamna, cu o frumoasa voce si un simpatic accent ardelenesc. Stabilim tot, confirmam ca vreau manusi negre si ca le au pe stoc si ramane sa ne vedem in doua zile – eu cu manusile, curierul cu banii. Pfoai, ce faini is ardelenii astia! O mers ca unsa!

A doua zi, intr-un glorios 22 decembrie, pe la un doua dupa masa, ardelenii ma iau prin invaluire cu un telefon. Stiti, avem o mica problema. Nu avem manusi negre pentru touchscreen pe stoc. Avem gri, insa. Nu doriti gri? Daca vreti gri, schimbam imediat comanda si le aveti fara probleme pana in Craciun. Sa le aveti si dumneavoastra de sarbatori, poate vreti sa le faceti cadou.  Mmmmmnu, lasati, nu este nicio problema, astept sa aduceti negre, nu prea ma impac cu astea gri, le-am vazut si sincer nu-mi plac. Raman politicos si increzator, chiar si cand imi spune ca e posibil sa dureze ceva mai mult, pana le aduc. E Craciun, sunt si ei aglomerati, e normal. Doar oameni suntem.

Trece inca o zi si prechina mea ardeleanca ma suna iara. Voce spasita. Noi le-am comandat din State, dar stiti, e o problema. Le-am comandat prin TNT si TNT e in greva si nu mai livreaza nimic, nici in State nici afara, ne pare foarte rau, chiar nu mai putem sa le aducem pana in Craciun. E, asta e pur ghinion. Uite, gasesti un magazin online mic, cu oameni seriosi, care vor sa isi faca treaba, dar cateodata nu li se leaga pur si simplu lucrurile. Asta e, comert global, depinzi de furnizori, de curier, nu ai ce sa-i faci. Ramane sa mi le livreze intre Craciun si Revelion. Ne luam la revedere, ne uram sarbatori fericite si inchid. Ce mai conteaza pana la urma ca mi le livreaza dupa Craciun? Oricum, nu ninge, nu e atat de frig si nu o sa mor eu fara niste manusi pentru touchscreen. E 23 decembrie, cu totii avem treburi pe cap, nu sta nimeni in detalii d-astea.

Se taie filmul. Fast-forward.

18 ianuarie. Eu tocmai ce mi-am amintit, as in right now, ca acum vreo patru saptamani mi-am comandat niste manusi negre, pentru touchscreen, de pe Smuff.ro. Ma caut in mail-uri, poate am ratat ceva. Nimic. Ma gandesc cand am fost si cand n-am fost acasa, poate m-o fi ratat curierul. Da n-are cum, ca le-am dat si numar de telefon, si adresa de la munca si adresa de acasa. Ce dracu? Stau putin pe ganduri si ma pocneste revelatia… ASTIA AU UITAT DE MINE!

Bai, pe bune, asta s-a intamplat. Cum o fi, oamenii mei, sa UITI sa VINZI un produs? Serios ca daca n-as fi un client  model, docil, cuminte si fara pretentii, m-as enerva. Parol.

BRD, BCR si Bancpost va ureaza sarbatori fericite!

This slideshow requires JavaScript.

Pe bune?

 

Pe bune? Banner cu Ghenea? In engleza? Pe ProSport? Si treaba asta… functioneaza? Adica pe ProSport stau tinerii cu venituri peste medie si inclinatie spre business, care stiu sa faca un plan de afaceri suficient de bun cat sa convinga un potential investitor sa le aloce fondurile necesare dezvoltarii? I am Jack’s complete lack of surprise.

Doua scurte, de seara

• Nu intelegeam de ce azi, la 9 seara, eram in masina si stateam bara la bara de la Piata Constitutiei tocmai pana la fantanile de la Unirea. Stiam ca abia maine va fi Bucurestiul paralizat de greve. Cand am ajuns mai aproape de rondul de la Unirea am realizat de ce. Daca maine ies sindicalistii in oras, astazi au iesit dobitoacele proaste. La pupat de moaste. Desi puteam sa imi dau seama de asta si dupa Mercedes-urile S parcate aiurea sau lasate pe avarii, cu numere B-XX-BOR. La astia nu mai vine nimeni cu rampa sa ii ridice la cer.
• In cutia postala – snail mail, pentru cei care nu au mai stins calculatoarele in ultimii ani – am gasit, printre alte pliante, un plic. In general arunc pliantele pe loc si iau plicurile acasa. Ca de obicei imi scriu prietenii de la utilitati, care imi cer bani. Si nu se cade sa ii las sa astepte. Deschid plicul si dau de un mare fail de targetare de la Provident. Sau mai stii, poate chiar sunt o vecina gospodina. In negare.

Niste fail

• Cel mai prost bancomat din Bucuresti este un BRD, la parterul sediului Petrom de pe Dorobanti. Daca nu e stricat, n-are numerar. Saptamana asta, luni, marti si vineri (astazi adica) nu avea numerar. Miercuri a fost defect. Joi nu am incercat. Saptamana trecuta, marti si miercuri nu avea numerar, iar luni a fost defect. Faceti si voi ceva cu el, scoateti-l macar din priza, ca arde curent degeaba. Revenind la primele cuvinte, e clar ca nu bancomatul e prost, dar nu e frumos sa trezesti functionarii din siesta si sa le spui asa ceva in fata. Intre timp, la 20 de metri distanta, este un bancomat UniCredit care merge mereu. Si la cat de des ajung la el din cauza de prostie BRD, cred ca incet-incet ar trebui sa imi strang pachetul si sa ma mut cu tot cu cont la italieni.
• Dupa primul blog offline, scos de oamenii de la DailyCotcodac, a aparut si primul blog offline scos de maimutele de la FruFru. Accentul, evident, pe cuvantul dupa. Calarind valul de popularitate al celor de la cotcodac, maimutele bio au tras rapid o serie de pliante negre, branduite mare “Primul blog offline”, care se deschide pe doua lungimi de foaie A4.  Pare rau, nu am poze. Am decat pliantul, cum ar spune generatia FruFru. Acum, ca s-a deschis sezonul, asteptam in continuare si alte prime bloguri offline. Succesuri!

Mozart Rocks 2010 | Editia manele

Cum sa distrugi un eveniment in trei pasi simpli: 1. Il aduci speaker pe cocalarul care a prezentat aseara Mozart Rocks – din pacate manager al evenimentului. Pasii 2 si 3 nu mai conteaza, pentru ca prima varianta nu lasa niciun milimetru de loc esecului. Cum e vechea vorba, un prost arunca o piatra si 80 de destepti sar sa o scoata, la fel si aseara. Aproape 80 de artisti talentati ne-au incantat auzul cu un cross-over intre muzica clasica si rock pe alocuri extrem de inspirat, doar pentru a isi vedea eforturile duse pe copca intre absolut fiecare melodie de aceasta caricatura obscena de un grobian grotesc ce porcaia in stanga si in dreapta, direct din mijlocul scenei pe care performa Orchestra Filarmonica George Enescu. Omul-manele a reusit sa strice orice urma de entuziasm, atat pentru public, care isi pierduse rabdarea, cat si pentru participanti, unul dintre chitaristi oprindu-si cu greu gestul de a ii da un capac, la finalul unei melodii.

Dar sa vedem cateva din perle, sa nu vorbim doar de sorici gros fara sa degustam:

• [cuvant de deschidere, dupa o doamna ce a prezentat Asociatia Telefonul Copilului] Asa e cand lasi femeile sa vorbeasca inaintea ta, iti iau subiectul si ramai fara timp sa vorbesti [dupa care urmeaza un discurs triplu ca lungime fata de antevorbitoare]
• [prezentand dirijorul] Hai, intoarce-te sa iti vada fundu’, ca de anu trecut mi-a zis lumea ca ai fundu’ bun si vin sa se uite la fundu’ tau
• [dupa un efort reusit al unui chitarist] Baaaa, ce i-ai excitat, ia uite ce excitati sunt, daca stiam ca merge asa te bagam ultimu’
• [anuntand pauza dintre acte] Gata, ne despartim de Mozart Rocks, hai, mergeti la buda, aveti 15 minute, mergeti la buda nemteste, pe ceas!
• [dupa un chitarist norvegian] Mozart Rocks! Viking from Norway! Baaa, hai sa va spun io de ce a venit asta aici. Credeti ca e vreo colaborare? Asta a venit aici pentru femei, ba, profit sa zic in romana ca nu intelege [se intoarce si ii spune Mozart! Norway!] A venit aici sa plece cu femeile noastre, ca d-aia vin toti in Romania
• [inaintea aparitiei unei prezente feminine] Urmeaza o voce buuuna, da buna rau, v-as zice eu mai multe cat de buna e, da o sa am probleme acasa

Si mai sunt. Multe. Minim o perla pentru fiecare pauza. Maxima infatuare. Disperare de ghertoi agresiv, ajuns in lumina reflectoarelor. Un adevarat Micky Alexandrescu, cu aceeasi mustata, doar ca scos din chibiturile Formulei 1 si trantit pe scena unui concert. In scopuri caritabile. Care ar fi trebuit sa cucereasca publicul.

Am scris toate astea prin filtre multiple ale cenzurii. Am scris la rece. Aseara imi venea literalmente sa rup scaunul, sa musc din pereti de furie. Niciodata nu am vazut in viata mea o asemenea mostra publica de prostie. Niciodata.

#Fail. Petitie pe Failbook impotriva gropilor.

Ah. Avem multe gropi. Hai sa facem o petitie pe Failbook impotriva gropilor. Gropile sunt rele. Cu cat suntem mai multi de acord pe Failbook ca gropile sunt rele, cu atat suntem mai… multi. Eu propun sa umplem gropile cu prostii care fac petitii. De ce? Pentru ca astia care fac petitii – petitia fiind o cerere in sine, logic – plang in gura mare si nici nu stiu macar ce sa ceara.

Hipsterasul emo care a facut ultimul fail de petitie – “Stop gropilor din asfalt in Romania” plange pe vreo doua coli A4 la descriere, iar tot ce a fost in stare sa scoata din el cat de cat coerent este: Propun ca în Codul Rutier acest semn să nu mai poarte denumirea de “Atenţie, Drum cu Denivelări!” ci “Atenţie, Drum cu Gropi!”

Bravo, coa! Si dupa aceea ce? Petitie cu numele “Stop frunzelor cazute pe trotuar”? Si pana la urma, tu, eminenta, ce vrei sa spui cu “Stop gropilor din asfalt in Romania”? Parca te vad. Te duci langa o groapa si urli STOP! DACA MISTI TE IA MAMA DRACULUI! STOP AM ZIS BAAAAA!

Ba da n-ar pune unu mana pe shutdown sa ia un sac de ciment sa repare ce e de reparat. Sa nu vi se scranteasca degetu de mouse.

cristina-o-sa-tot-caute-job.eu

A aparut de cateva zile un demers interesant al unei persoane care este in cautarea unui job. Mi-a placut numele site-ului si m-am uitat putin despre ce si cum. Am ramas cu gustul unei initiative curajoase, purtata insa de o persoana nepotrivita. De ce? Pentru ca desi conceptul este la inaltime, continutul lasa de dorit. Si fix continutul ar trebui sa vanda omul. Nu fac decat sa imi amintesc de o doamna care si-a inchiriat un panou la fantani la Unirea acum doi ani, a ajuns in Business Magazin sau Money Express ca story dar nu a punctat decat la capitolul controverse, job-ul lasandu-se in continuare asteptat.

Hai sa vedem de ce cred ca mai are Cristina de munca pana va gasi ceva. Citez din Homepage, iar cu rosu sunt parerile mele:

• mi s-a dus de rapa afacerea (era prea mica ca sa am de unde cadea): din cauza crizei, din alte motive…neimportant, acum - Ba destul de important, iar un angajator atent vede un minus la business management. O afacere nu crapa niciodata doar din cauza altuia, iar neasumarea vinei inseamna probleme de reesponsabilitate.
• am incercat sa folosesc siteurile clasice de job-uri: doar aprox. 10% dintre cv-urile trimise sunt citite - Depinde, chiar as vrea sa vad de unde vin astia 10%.
• un CV clasic nu contine lucruri la fel de importante ca experienta si studiile - Exprimare ambigua. Si totusi un CV clasic contine tot ce este important pentru o multime de oameni care sunt angajati. Nu e cazul sa lovim conformismul doar de dragul de a parea deosebiti.
• mi s-a urat sa lucrez singura – Vezi mai jos
  
• m-a apucat dorul de cariera - Asta si remarca de mai sus trebuie citite in combinatie cu primul enunt. Nu ti s-a urat sa lucrezi singura, ci ai esuat in tentativa anterioara. Nu a fost o decizie pe care ai luat-o, la fel cum dorul de cariera nu este decat o cosmetizare a faptului ca esti somera si ai nevoie de un job. Din nou, nu trebuie sa fii altfel doar ca sa fii altfel.

Ce sper cu acest site?

• sa-i “fileze” lampa unui manager destept, sa vada, sa simta ca am potential- Imi place chestia asta. Aduce a psihologie fina, dar miroase a fail. Nu cred ca un manager care te angajeaza doar pentru diversitatea demersului tau este destept, la fel cum nu cred ca un manager destept te va angaja doar pentru diversitatea demersului tau.
  
• caut un sef care se pricepe la oameni la fel de bine ca la domeniul in care performeaza; sa ma uit in ochii sefului meu si sa vad: inteligenta, profesionalism, caracter … sa vad un om, in adevaratul sens al cuvantului nu un frustrat oportunist care calca peste cadavre - Hopaaaa, luam un calmant? Scrisul bolduit nu imi apartine, chiar asa e pe site. Tocmai faptul ca un potential angajat vorbeste despre sefi frustrati oportunisti care calca peste cadavre este nota unui om… frustrat. Aici un om de HR spune stop.
  
• vreau sa gasesc: respect, corectitudine, deschidere.pe scurt, oameni. - Succes!

Nu vreau sa dicreditez efortul. Dimpotriva, simpatizez ideea. Executia insa are nevoie de finisaje majore. Sper ca site-ul sa nu aiba o istorie prea lunga si Cristina sa isi gaseasca un angajator. Mai ales daca mai ‘coafeaza’ continutul si scapa si de remarca despre cum vrea sa fie sefa departamentului de marketing in trei ani.

Patriciu Fail

Editorial de azi, in Adevarul, semnat de Dinut:

De altfel, ştiu de mult că pentru ca o echipă să funcţioneze din când în când o strângi la un loc. Englezii numesc asta, aşa de frumos, „brain storming”.

Nu, pisi, ala e team building. Te pup.

A-nceput de azi sa cada

Cate-o baza de date si o retea de telefonie fixa la nivelul intregului Bucuresti.

Am auzit si eu asta la casieria operatorului meu iubit de cablu si TV, cand speram zadarnic sa imi platesc facturile, de preferinta inaintea Sarbatorilor. Dar cum e perioada asta a anului in care trebuie sa fim mai buni, nu dam nume, mergem linistiti acasa si mai facem un drum, poate maine, sperand ca de data asta sistemul va merge.

Nu, nu mai platesc niciodata factura la Posta sau prin transfer bancar, ca am patit-o si stiu cum e.

La multi ani!